Intoarcerea la Dumnezeu

Duminica, Dumnezeu mi-a purtat pasii la Manastirea Turnu (situata aproape de Cozia) si ulterior am urcat la Manastirea Stanisoara, dupa 2 ore de mers prin padurile inzapezite de pe versanti. Aici, intr-un colt de rai, parintele Spiridon a avut cu noi, cei prezenti acolo, o discutie interactiva pe cat de simpla dar pe atat de profunda despre niste subiecte aparent nesemnificative. A tinut o prelegere celor prezenti despre viata, despre pacat si calea cea dreapta, despre valorile dupa care ne ghidam in viata si despre cum multumim pe Dumnezeu. A reusit sa ne faca sa ne simtim ca nimicuri ce suntem, sa tacem naibi din gura, sa reflectam asupra multor lucruri si sa ne punem foarte multe semne de intrebare.

Ne-a facut sa constientizam ca orice ne indeparteaza de Dumnezeu, vine de la cel viclean. Vrasmasul ne ia gandul de la Dumnezeu si de la cele sfinte in cele mai subtile moduri, fara sa ne dam seama de asta. Pe langa pacatele constientizate, savarsite cu cuvantul, cu lucrul si cu gandul, pacatuim foarte mult si la modul inconstient, prin faptul ca nu ne rugam indeajuns, prin faptul ca nu dam slava lui Dumnezeu, Creatorul nostru, cel care putea alege sa ne nastem gandaci, fluturi etc ...dar a ales sa ne faca OAMENI. Uitam sa-i multumim Tatalui Ceresc pentru fiecare dimineata in care vedem lumina zilei si chipurile celor dragi. Fara ajutorul lui Dumnezeu n-am fi avut NIMIC, pornind de la viata si sanatate si continuand pana la realizari socio-profesionale si avutii materiale. Deasemenea, gresim foarte mult si cand ne rugam, rostind totul ca pe o poezie si nu reflectam la fiecare cuvant care inmagazineaza intelesuri nobile, profunde si esente cutremuratoare.

E adevarat ca avem o singura viata, scurta cum e ea si suntem datori sa ne bucuram de tot ce ne ofera ea, dar tre' sa fie una pe placul bunului Dumnezeu, ca de la El o avem. Avem o viata efemera pe pamant dar care ne pregateste pentru cea nemuritoare ce va urma. Ce o sa primim ulterior este urmarea a ceea ce facem acum. Nu stiu cati vor reflecta asupra celor scrise aici, insa reflexia mea asupra mine a inceput deja. Stiu ca nu o sa duc o viata fara de pacat insa ambitia mea principala e sa pacatuiesc din ce in ce mai putin si sa fiu cat mai placut lui Dumnezeu.

Dumnezeu exista! El nu a facut Raul ci doar l-a ingaduit, lasandu-ne tot arsenalul de arme pentru a-l birui precum si libertatea de a alege calea pe care vrem sa pasim, a izbavirii sau a osandei. Suntem tentati tot timpul sa-l facem "vinovat" pe diavol pentru raul din noi. Avem libertatea de a alege, alegerea are o consecinta. Viata noastra e rezultatul sirului de alegeri de care suntem deplin responsabili.